El zapoteco de la planicie costera, variante del zapoteco y parte de la familia lingüística del Oto-mangue, es hablado por 66,893 personas ubicadas en el estado de Oaxaca, en los municipios ...

GUI’CHI’RO’ BIA’RA RIAPA’ XQUENDA CA BINNI NABEZÁ NDAANI’ GUIDXI RO’ ZAGUITA (MEXICU)

Gui’ chi’ ro’ bia’ ni gucua’ lugui’ chi’ ro’ xti’ Guidxi ro’ lu5 xi beu febrero iza 1917
Ra bidxaa diidxa’ ne gucua’ lu DOF 27-05-2015

Diidxa’ Lá Gayu’

Ca Guidxi Ro’ Liibilisaane Guidxi Ro’ Zaguita (Mexicu) Ne Guidxi Ro’

Ndaga 117. Ca guidxi ro’ liibi lisaane zagauita (mexicu), que zanda di guni ca ndi’:

I. Que zanda di gutagu xtiidxa’ ne cabe xti’ guidxi ro’ ne nin ca xti’ guidxi gringu ni jma napa xtipa’ de bidxichi,

II. Diidxa’ bixa.

III. Guzaaca’ bidxichi, o guni ca xiixa gui’chi’ ni runi si guidxi ro’ zaguita (mexicu).

IV. Guzaaca’ neeza xti’ binni o xiixa neza xti’ xiixa ni tiidi’ lu xlayu cabe.

V. Quezanda di ucuezadxi cabe de chu’ xiixa xti’ ca gringu ca ndaani’ xquidxi huiini cabe, o ucaaca cabe xiixa xti’ cabe cue’ ni.

VI. Que zanda ucaacabe ti binni quixe ti zedane xti’ gutoo ndaani’ xquidxi cabe, ne ca guca xhiiñi’ zaguita o guca gringu, neca napa cabe diidxa’ bia’ ni ruquixe binni ti gutoo xiixa ndaani’ luguiaa xti’ cabe.

VII. Que zanda di cue cabe xiixa diidxa’ bia’ o gusaana cabe xiixa diidxa’ bia’ (sic DOF 05-02-1917) ti uquiixe cabe binni ni zeeda gutoo ndaani’ luguiaa xticabe ne zeeda de xti’ guidxi ne ca naca binni xquidxi cabe o gringu, neca ni zeda gutoo ca binni ri zedaca gani casi ni rotoo cabe;

VIII. Gutaagu xtiidxa’ ne cabe ca xaique ro’ xti’, xti guidxi ro’ ni cadi nuu lu lisaa xti’ zaguita (mexicu), o guinaaba’ cabe xiixa bidxichi xti’ gringu o pa nuu cabe fera de ndaani’ guidxi ro’.

Ca guidxi ro’ ca ne ca guidxi huiini ca qué zanda di’ quixe cabe xiixa pa cadi dxandipe’ napa xi naquiñe’ guiaxa huaxa dxandi’ caquiñe’ guni cabe la? napa xi de gacani, ca ndi’ la? napa xi gacani ne xtale guenda nacha’hui’ que que guquixe cabe xtale, ne neca ñaca zeedani de ndaani’ xiixa yoo ro’ xti’ guidxi ro’ zaguita (mexicu) o xiixa tienda ro’, ne pa gueda guizacani zaca la? napa cabe xi cuaqui cabe xiixa neza ti ganda quixe ca guidxi huiinica xpidxichi guidxi ro’ pa gueda guzaabi’.Ca diidxa’ ni biete ca la? napa cani xi chinanda cani casi ná ca diidxa’ ro’ bia’ ca huaxa nirudo’ napa xi chinanani casi ná diidxa’ gui’chi’ ro’ bia’ ri’ ne de pabia’ ru’ guihuini zá’bi’. Ca xaique ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ binni guidxi ca nga guini’ xi modo nuu xpidxichi guidxi ro’. Qué zandadi’ guicaa cabe xiixa xti’ guidxi ro’ ti ganda quixe cabe xpidxichi.

Ca xaique ni runi dxiiñaꞌ ndaniꞌ ca yoo roꞌ ra riaꞌ diiidxaꞌ biaꞌ ni nuu ndaaniꞌ ca guidxi huiini xtiꞌ guidxi roꞌ ca la?, napa cabe xi gudii xtiidxaꞌ cabe ti guihuini pabiaꞌ bidxichi guiree huaxa nirudoꞌ napa xi guihuini pabiaꞌ casaca ca xiixa ca ndaaniꞌ luguiaa, ne zaca guihui pa guireeni o pa coꞌ ne xi modo gueda guiaxani o xi guiaana ti ganda guiaxa bidxichi biree que.

Ca guidxi ro’ ne ca guidxi huiini xti’ guidxi ro’ zaguita (mexicu) la? napa xi gu’ya’ cabe xi modo gapa cabe xpidxichi cabe ti ganda gu’ya’cabe xi cazaca ndaani’ xquidxi cabe, huaxa naquiñe’ qué chitdidi cabe lu bia’ bidxichi ni má’ gulaqui’ diidxa’ bia’ guiquiñe’ cabe, ti ca xaique ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ binni guidxi nga má’ gulaqui’ gacani sicaque. Cani naquiñe’ gaca que la? napa xi gacani chupa chonna beu ante gulixe xaique que ca dxiiña’ xti’ ne ma qué zandadi’ gutiñe’ guidxi ro’ laacabe bidxichi ti ma chiguiluxe cabe xhiiña’ cabe.

IX. Que zanda di gudxiiba’ cabe lu gueza bia’ ti na cabe, ti ca xaique ni runi dxiiña’ ndaani’ yoo ro’ ra ria’ diidxa’ bia ca ma gudixhe pabia’ guidooni.

Ca xaique ro’ ni runi dxiiña’ ndaani’ yoo ro’ ra ria’ diidxa’ bia’ xti’ guidxi ro’ zaguita (mexicu) ne ca xaique ro’ ni uni dxiiña’ ndaani’ ca yoo ra ria’ diidxa’ bia’ xti’ ca guidxi huiini ca la?, zabee cabe diidxa’ bia’ ni gacane ti ma que gue’ ru binni nisa dxu’ni’.